CCR judecă sesizările lui Bolojan și Grindeanu. Disputa guvernului cu ÎCCJ și cea pe ordonanța SAFE, pe masa judecătorilor

Pe de o parte, sesizarea depusă de Ilie Bolojan la CCR are în centru disputa dintre guvern și ÎCCJ. Ilie Bolojan a început demersul la CCR după ce Curtea Supremă a dat în judecată guvernul pentru neplata unor restanțe salariale de un miliard de euro pentru magistrați. ÎCCJ a câștigat în primă instanță, la Curtea de Apel București, iar guvernul a făcut recurs. Recursul se judecă chiar la Înalta Curte de Casație și Justiție. Următorul termen este pe 8 octombrie.

Litigiul a fost deschis de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, după ce, în legea bugetului pe 2026, au fost mutați o parte din banii destinați drepturilor salariale ale magistraților în pachetul de solidaritate cerut de PSD, spun surse guvernamentale pentru Cotidianul.

„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative”

Instanța supremă a solicitat alocarea tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, emiterea actelor administrative necesare și stabilirea unor sancțiuni financiare în cazul neexecutării hotărârii.

În primă instanță, Curtea de Apel București a admis cererea și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să efectueze demersurile bugetare necesare, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul. Hotărârea prevede și penalități de întârziere, precum și amenzi aplicabile în cazul neexecutării obligațiilor stabilite de instanță.

În ceea ce privește sesizarea CCR, Ilie Bolojan a precizat că a făcut acest pas pentru că „instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”.

„Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente. Din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional. Pentru că, potrivit legii 500/2002, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive. și legislative”, a mai spus Ilie Bolojan.

„Curtea să constate că adoptarea a constituit un abuz de drept public”

Pe de cealaltă parte, sesizarea depusă de Sorin Grindeanu vizează o ordonanță de urgență cu referire la SAFE adoptată de guvern. Liderul PSD acuză executivul că a adoptat ordonanța de guvern după ce a fost demis prin moțiune de cenzură.

Sorin Grindeanu a invocat două aspecte: dacă Guvernul demis și-a întrecut atribuțiile și dacă Guvernul s-a substituit Parlamentului, care este autoritatea legiuitoare.

„Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituțională vizează posibilitatea Guvernului demis prin moțiune de cenzură de a adopta și publica o ordonanță de urgență cu conținut legislativ substanțial – care nu constituie un act de administrare curentă –, dar mai cu seamă posibilitatea de a reglementa prin ordonanță de urgență materii care se aflau deja în procedura legislativă a Parlamentului, prin proiecte de lege și propuneri legislative înregistrate și în curs de dezbatere la cele două Camere sau chiar pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților (…) În consecință, funcționarea Guvernului demis ca urmare a unei moțiuni de cenzură, prin adoptarea unor măsuri care nu au ca scop «administrarea treburilor publice», nu mai reprezintă o consecință a votului de încredere acordat de Parlament”.

(…) Curtea Constituțională urmează să constate, totodată, că adoptarea și publicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 în intervalul 5-8 mai 2026 – după adoptarea moțiunii de cenzură la data de 5 mai 2026 – a constituit un abuz de drept public, prin care Guvernul, deși lipsit de mandatul democratic și de legitimitate constituțională, a continuat să exercite prerogative de legiferare primară, substituindu-se Parlamentului în domenii care se aflau deja pe agenda legislativă a acestuia”, se arată în sesizare.

Într-o reacție la acel moment, premierul interimar Ilie Bolojan a precizat că este vorba despre „o acțiune de imagine” a PSD.

„Sunt acțiuni de imagine pe care le derulează PSD în aceste zile, ca să își acopere neputința de a veni cu soluție, după ce au generat căderea guvernului, o acțiune iresponsabilă care nu face bine României. Când faci un astfel de lucru, trebuie să vii cu o soluție. Ca să acopere această lipsă de soluție, fac această gălăgie”, a spus Ilie Bolojan.